Dezamagire.:|

    Mda..Si m-am decis sa scriu aceasta postare pentru ca prin intermediul ei sper sa 'descopar' ce se intampla cu mine, ce vreau, ce simt etc[:-@]
Poate e si din cauza racelii[:-<] sau a pastilelor, sutelor de pastile [:-&] dar ma simt terminata..
Stau si ma gandesc daca merita, daca meriti tu draga mea, daca chiar iti pasa de prietenia noastra sau e doar asa hai sa am un 'prieten' in plus, ceva in gen 'intregirea colectiei'. Vrei sa ma pui si pe mine bine acolo langa ceilalti pe care i-ai dezamagit [pana de curand credeam ca este exact invers], vrei sa se destrame tot ce am construit in aceste luni.Luni extrem de frumoase, pline de nebunii, lacrimi si rasete...Dar sti? Nimic din toate astea nu poate inlocuii prietenia adevara, si subliniez adevarata. Nu stiu daca TU chiar stii ce inseamna acest termen controversat as spune eu, dar mirobolant atunci cand reusesti sa-l obti [:X]. Intr-o 'carticica' [cateva ideei inscrise pe niste pagini minuscule dar cu o mare semnificatie] scrie "Nu rupe firul unei prietenii,caci,chiar daca il legi din nou, nodul ramane", asta simt ca se va intampla foare curand,mult prea repede [x_x]. Si da,acum sunt f dezamagita de tine, de voi, asa cum am spus mai sus...
Cel mai tare ma doare este ca vine din partea ta. Persoana pe care am considerat-o aproape atata timp, pe care am crezut-o prietena mea,prietena caruia ii spuneam totul [:|]. Incepe sa-mi para rau ca am avut incredere in tine...

Nu stiuu,nu mai stiu ce sa cred, cum sa comport cu tine,cu voi. Daca sa las lucrurile sa fie ca si pana acum sau pur si simplu sa va spun tot ceea ce simt cu riscul de a ma insela,de a va rani..[:-?]. Dar poate asta meritati,poate asa o sa va dati seama cat rau imi faceti,poate fara intentie..
Stiu draga mea, e ceva independent de tine, dar totul are o limita..Si voi deja ati depasit acea 'limita' si simt ca nu mai am rabdare, ca nu pot sa ma mai comport incontinuare ca si cum nimic nu s-ar intampla cand de fapt in mine e ceva gen 'lupta interioara' .
In tot acest timp am crezut ca e bine ceea ce se intampla, dar nu mai sunt asa convinsa..
Si da incep sa ma conving ca e mai bine sa fie totul asa cum e desi pentru 'el' tu chiar nu contezi..Lucru de care nu-ti poti da seama acum cand esti complet 'fascinata' de toata atentia pe care ti-o acorda pentru scurt timp insa.
Si asa cum i-am spus unei persoane dragi nu cred ca imi faci atat rau mie pe cat iti faci tie, dar tu ai ales sa fie asa. 
Dar sper sa fie bine [nu stiu pe cine incerc sa mint pentru ca sunt convinsa ca nu va fii]. 
Am ajuns sa ma indoiesc si de acea 'mare' dragoste...[:-j]
Poate exagerez,poate ma insel dar asta simt... 


Dar asa cum spunea un mare filosof: "Intr-o prietenie lucrul cel mai greu nu este de a ne da pe fata defectele dianintea unui prieten,ci de-al face sa si le vada pe ale lui."